Astmul felin sau bronșita felină este o inflamație a căilor respiratorii inferioare, care are ca și cauză o reactie la factori iritanți sau alergeni. Ca și manifestare clinică apare o tuse cronică și in unele cazuri și respirație zgomotoasă ca un șuierat, numită ,,wheezing”.
Severitatea simptomatologiei și manifestarea clinică poate să difere de la forme ușoare cu tuse tranzitorie, până la forme cronice sau episoade severe.

Cauzele astmului felin

Ca și predispoziție cele mai afectate sunt pisicile cu vârstă cuprinsă între 2 și 8 ani. S-a observat o prevalență mai mare la femele (deși nu a fost confirmat ca ar exista o predispoziție de sex) iar ca și rasă, pisicile din rasele Siameză și Himalaya au fost semnalate într-un procent mai mare.
Cel mai probabil există și un factor genetic pentru predispoziție, dar cauza în sine este o combinație multifactorială de factori genetici (moșteniți) și factori iritanți externi.

Foarte important este faptul că nu este o boală contagioasă, nu se poate transmite la alte pisici, animale sau oameni.
Ca și factori externi care cauzează, agravează sau declanșează astmul și crizele respiratorii putem aminti factorii externi cum ar fi: fumul de țigară, praful, parfumurile, odorizantele de apartament, soluțiile de curățat, polenul, uscăciunea aerului din mediu (umiditate scăzută din aerul din locuință în special în lunile reci) sau chiar și microparticulele de la nisipul din literă. Iar ca factori predispozanți ce țin de individ sunt stresul, obezitatea și bolile respiratorii asociate.

Simptomatologie

➢ Tuse persistentă în poziție cu gât întins și corp aplecat (crize asemănătoare cu eliminarea ghemotoacelor de păr, dar fără ca pisica să elimine ceva)
➢ Wheezing sau respirație șuierătoare
➢ Strănut
➢ Respirație bucală (cu gura deschisă)
➢ Letargie
➢ Mucoase albastre (cianotice) în cazuri severe

Metode de diagnostic

Pentru punerea unui diagnostic corect se vor folosi mai multe examene clinice și paraclinice pentru confirmare.

➢ La ascultație se urmăresc zgomotele anormale sau de tip wheezing
➢ Prin examen radiologic se vor evalua pulmonii și bronhiile pentru a stabili în ce stadiu este patologia
➢ Cu ajutorul analizelor de sânge, mai exact a hemoleucogramei se poate observa prezența eozinofilelor în sânge, ce indică o reacție alergică
➢ Bronhoscopie în cazuri mai severe sau când nu se poate pune un diagnostic de certitudine doar pe baza examenelor amintite mai sus

În multe cazuri diagnosticul se pune prin excludere, be baza ansamblului de semne clinice și examene clinice și paraclinice.

Tratament și recomandări

Deși nu există un tratament curativ, există soluții pentru a controla inflamație și a preveni crizele. Protocolul se va alege în funcție de gravitatea simptomatologiei și starea generala a animalului și trebuie individualizată în funcție de pacient.
Este foarte important ca să se identifice și factorii iritanți care au provocat sau au agravat simptomatologia și ca aceștia să fie eliminați din mediul în care trăiește pisica, pe cât posibil.

Tratamentul include următoarele:

➢ Tratament cu antiinflamatoare care reduc inflamația căilor respiratorii, sunt necesare în special în cazurile cronicizate sau foarte grave
➢ Bronhodilatatoare administrate sistemic care relaxează bronhiile și reduc spasmul de la nivelul acestora, facilitând respirația
➢ Bronhodilatatoarele administrare prin aerosoli, sunt varianta cea mai folosită deoarece tratamentul poate fi făcut facil acasă de către proprietar, acționează direct la nivelul căilor respiratorii și se poate face pe termen lung, fără a avea efecte adverse ssitemice

Aerosolii se pot administra prin două metode, cu ajutorul unui dispozitiv special cu cameră de aerosoli pus direct pe botul pacientului pentru 5-10 secunde, metodă simplă și rapidă sau cu ajutorul unui nebulizator, dar în cazul acesta pacientul trebuie ținut într-un mediu închis și restrâns pe timpul nebulizării (de exemplu într-un transportot acoperit cu o pătură/prosop).

Concluzii

Pentru prevenția și ținerea sub control a astmului, rolul proprietarului este major, trebuie cunoscuți și limitați factorii iritanți din mediu și tratamentul indicat trebuie respectat.

Astmul felin este o boală cronică, care poate avea consecințe grave, dar în același timp este și gestionabilă, majoritatea pisicilor putând să ducă o viață lungă și confortabilă atâta timp cât sunt urmărite toate aspectele legate de prevenție, monitorizare și tratament.