Conjunctivita herpetică este una dintre cele mai frecvente afecțiuni oculare întâlnite la pisici. Este asociată cu infecția cu herpesvirusul felin de tip 1 (Feline Herpesvirus-1 sau FHV-1), un virus care poate rămâne latent în organism pe tot parcursul vieții și se poate reactiva în anumite perioade.

Manifestările pot varia de la o roșeață discretă și secreții oculare până la leziuni dureroase ale corneei. Pentru că un „ochi roșu” poate avea mai multe cauze, iar unele probleme evoluează rapid, examinarea veterinară este importantă încă de la primele semne.

Ce este conjunctivita herpetică la pisici?

FHV-1 este un virus specific felinelor și reprezintă o cauză importantă de conjunctivită și keratită la pisici. După infecția inițială, aproape toate pisicile infectate dezvoltă o formă latentă a virusului. Animalul poate să nu prezinte simptome o perioadă lungă, dar virusul se poate reactiva ulterior.

Reactivarea nu înseamnă neapărat că pisica a fost infectată din nou. De cele mai multe ori, este vorba despre revenirea activității unui virus deja prezent în organism. În unele populații feline, studiile au raportat rate de expunere la FHV-1 de până la 97%, ceea ce arată cât de răspândit este virusul.

Cum se transmite FHV-1?

Transmiterea se produce în principal prin contact direct cu secrețiile oculare, nazale sau orale ale unei pisici infectate. Virusul poate ajunge la o altă pisică și prin mâini, boluri, pături, cuști de transport sau alte obiecte contaminate, deși rezistența sa în mediul exterior este relativ redusă.

Pisicile cu semne clinice elimină virusul mai ușor, dar și animalele purtătoare îl pot elimina intermitent în perioadele de reactivare.

Ce poate declanșa recidivele?

Episoadele de reactivare sunt asociate frecvent cu situații care produc stres sau reduc capacitatea organismului de a controla virusul. Printre factorii favorizanți se numără:

• mutarea, adopția sau schimbările importante din locuință;
• introducerea unui nou animal în familie;
• șederea în pensiuni, adăposturi sau colectivități;
• alte boli, intervenții chirurgicale sau perioade de convalescență;
• imunosupresia;
• administrarea de corticosteroizi, în anumite situații.

Ce pisici sunt mai predispuse?

Orice pisică poate dezvolta manifestări oculare asociate FHV-1, însă riscul este mai mare în cazul:

• puilor și pisicilor tinere;
• pisicilor provenite din adăposturi sau din gospodării cu mai multe animale;
• animalelor nevaccinate sau cu schema de vaccinare incompletă;
• pisicilor imunocompromise ori care suferă de alte afecțiuni;
• animalelor expuse frecvent la factori de stres.
  
  

Simptomele conjunctivitei herpetice

Conjunctivita herpetică poate afecta un singur ochi sau ambii ochi. Semnele întâlnite frecvent includ:
-roșeața și inflamarea conjunctivei;
-secreții oculare apoase, mucoase sau mucopurulente;
-lăcrimare abundentă;
-clipit frecvent, spasmodic sau dureros (blefarospasm);
-sensibilitate la lumină;
-umflarea conjunctivei și vizibilitatea mai accentuată a celei de-a treia pleoape;
-strănut și secreții nazale, mai ales în infecția primară;
-inflamația corneei și ulcere corneene, inclusiv leziuni dendritice caracteristice FHV-1.

Ce complicații pot apărea?

În formele severe, cronice sau recurente, inflamația poate afecta corneea și poate duce la complicații precum:
-keratită stromală;
-ulcere corneene persistente sau recurente;
-simblefaron, adică aderențe anormale între conjunctivă și cornee ori pleoape;
-sechestru cornean;
-cicatrici și opacități corneene;
-tulburări ale filmului lacrimal și disconfort ocular cronic;
-scăderea vederii, în cazurile avansate.

Cum se stabilește diagnosticul?

Diagnosticul se bazează pe istoricul pacientului, semnele clinice și examenul oftalmologic. Medicul veterinar va evalua conjunctiva, corneea, pleoapele și secrețiile oculare și va verifica dacă există durere sau leziuni ale suprafeței oculare.

În funcție de caz, pot fi recomandate:
-testul cu fluoresceină, pentru identificarea ulcerelor corneene;
-evaluarea producției lacrimale și a presiunii intraoculare, atunci când este necesar;
-examinarea atentă pentru excluderea unui corp străin, a unei leziuni traumatice sau a altor cauze de conjunctivită;
-recoltarea de tampoane conjunctivale sau corneene pentru testare PCR;
-examen citologic ori alte investigații, în cazurile recurente, severe sau atipice.

Testarea PCR poate identifica material genetic viral, dar un rezultat pozitiv nu demonstrează întotdeauna că FHV-1 este singura cauză a simptomelor. O pisică purtătoare poate elimina virusul intermitent chiar și în absența unei boli active. De aceea, rezultatul de laborator trebuie interpretat împreună cu examenul clinic.

Tratamentul conjunctivitei herpetice

Tratamentul este stabilit în funcție de severitatea semnelor, de afectarea corneei, de vârsta și starea generală a pisicii. Obiectivele sunt reducerea replicării virale, controlul durerii și al inflamației, protejarea corneei și prevenirea infecțiilor bacteriene secundare.

Tratament suportiv

-curățarea delicată a secrețiilor și igienizarea oculară cu produse recomandate de medic;
-lubrifianți oculari, atunci când suprafața oculară are nevoie de protecție suplimentară;
-antibiotice topice numai dacă există sau este suspectată o infecție bacteriană secundară;
-medicație pentru controlul durerii și al inflamației, adaptată pacientului;
-susținerea hidratării, alimentației și confortului în cazurile asociate cu simptome respiratorii.

Terapie antivirală

În cazurile moderate, severe sau recurente, medicul veterinar poate recomanda tratament antiviral. Famciclovirul administrat sistemic este utilizat frecvent în medicina felină, iar în anumite situații pot fi indicate și preparate antivirale oftalmice. Alegerea produsului, doza și durata tratamentului se stabilesc individual și nu trebuie improvizate acasă.

Pentru că FHV-1 rămâne latent în organism, tratamentul nu urmărește eliminarea definitivă a virusului, ci controlul episodului activ, protejarea ochiului și reducerea riscului de recidivă.

Ce puteți face acasă?

-respectați orele, frecvența și durata tratamentului prescris;
-spălați-vă pe mâini înainte și după administrarea picăturilor sau unguentelor;
-folosiți produse separate pentru fiecare ochi, dacă medicul recomandă acest lucru;
-curățați bolurile, păturile și cușca de transport și evitați folosirea lor în comun;
-reduceți schimbările bruște și asigurați pisicii un spațiu liniștit;
-nu folosiți picături pentru oameni, ceaiuri, mușețel sau tratamente rămase de la un episod anterior;
-reveniți la control la data stabilită, chiar dacă ochiul pare mai bine.

Prevenție și reducerea recidivelor

Vaccinarea împotriva rinotraheitei virale feline face parte din măsurile esențiale de prevenție. Vaccinul nu garantează că pisica nu va intra în contact cu virusul și nu elimină infecția latentă, dar reduce riscul formelor severe și al manifestărilor clinice importante.

-mențineți schema de vaccinare actualizată, conform recomandării medicului veterinar;

-introduceți treptat un animal nou în gospodărie și discutați despre perioada de separare;

-evitați supraaglomerarea și limitați stresul în gospodăriile cu mai multe pisici;

-programați controale medicale atunci când apar episoade recurente sau alte boli care pot reduce imunitatea;

-separați temporar pisica simptomatică de celelalte pisici și folosiți boluri și textile diferite, până la recomandarea medicului.

Întrebări frecvente

Conjunctivita herpetică se transmite la oameni?
Nu. FHV-1 este un virus specific felinelor și nu este considerat un risc pentru oameni. Se transmite însă ușor între pisici.

Pisica se poate vindeca definitiv?
Semnele clinice se pot remite complet, dar virusul rămâne latent în organism. Unele pisici nu mai au episoade, iar altele pot prezenta recidive în perioadele de stres sau imunosupresie.

Orice secreție oculară înseamnă herpesvirus?
Nu. Conjunctivita poate fi produsă și de bacterii, corpuri străine, traumatisme, anomalii ale pleoapelor, iritanți sau alte boli. Examenul oftalmologic este necesar pentru stabilirea cauzei.

Pot folosi picăturile rămase de la un tratament anterior?
Nu este recomandat. Ochiul poate avea o problemă diferită, iar unele produse, în special cele care conțin corticosteroizi, pot agrava un ulcer cornean.

Vaccinarea previne complet conjunctivita herpetică?
Vaccinarea reduce severitatea bolii și riscul manifestărilor grave, dar nu oferă protecție absolută împotriva infecției sau a reactivării virusului.

Concluzie

Conjunctivita herpetică este o afecțiune frecventă și uneori recurentă, dar majoritatea episoadelor pot fi controlate eficient atunci când sunt evaluate și tratate la timp. Diagnosticul precoce este esențial mai ales atunci când există durere sau afectare corneană, deoarece aceste leziuni pot evolua rapid.

Dacă pisica prezintă roșeață oculară, secreții, lăcrimare, clipit dureros sau ține ochiul închis, programați o consultație veterinară. Nu administrați picături oftalmice fără recomandare medicală.